De ce am dat la medicină?

Cred că cea mai mare curiozitate a acelora care mă cunosc (după aceea “ce vrei să urmezi ca și specializare? “) este faptul că „de ce am ales medicina”. O să fiu cât mai sinceră posibil, întrucât aici puţină lume mă cunoaşte, deci îmi permit să ies din cochilie. De asemenea, sper ca mama să nu vadă această postare întrucât am observat că mă cam stalker-ește în mediul online.

Aşadar, de ce am dat la medicină? De când eram mică şi mă jucam de-a mama şi de-a tata, mă jucam de-a profesoara, de-a vânzătoarea, de-a farmacista (folosind cutiile goale de la medicamentele bunicii), bunică-mea mereu zicea “să devii şi tu o doctoriţă când vei fi mare”. God! Şi uram expresia aia, mă enervam atât de tare încât nu ştiam nici cum să răspund şi ce să îi mai zic de fiecare dată când rostea asta.

Am avut în şcoala primară o învăţătoare de care mi-a plăcut extrem de mult, şi care a contribuit mult la formarea mea ca elev de “foarte bine” pe line şi cu premiul întâi şi coroniţă la final de an. Pe atunci mi-ar fi plăcut să fiu învăţătoare. Ştiu că atunci când îmi făceam temele îmi aranjam lucrurile la masă fix cum le aranja învăţătoarea la catedră.

Am făcut apoi clasele 5-8 tot acolo la mine în sat. Şi nu aveam nicio inclinație pentru nimic. Aveam colege ce scriau extrem de frumos, publicau articole la revista şcolii, aveam colege ce erau bune la matematică sau care aveau o voce superbă. Eu mă menţineam pe linia de plutire. Ce e drept, din clasa de la mine eram prima, dar asta şi poate pentru că nu aveam concurenţă din partea celorlalţi colegi.

Trecut-au anii şi am ajuns la liceu, acolo unde mi-am dorit. Filo. De ce nu mate-info? Ca să fiu sinceră, poate aş fi ales un asemenea profil, dar în generală am avut atâţia profi de mate încât eram norocoasă că măcar ştiam tabla înmulţirii. Aşa că am ales filo engleză intensiv. De prin liceu am început să scriu chestii, mă prosteam şi eu. Am scris cartea aia despre care povesteam şi mi se părea atât de mişto, aveam vreo 4 colege cărora le dădeam să citească şi erau fascinate. Vă daţi seama ce grad înalt de intelectualitate aveam toate din moment ce eram fascinate de nişte fraze de genul…. „─ Pământul către Mary! Of! Dragostea asta! / ─ Ce tot pălăvrăgeşti acolo?/─ Ştiu totul Mary. / ─ Ştii că sunt împreună cu Mike? De unde ai aflat? Ţi-a spus el, nu-i aşa?/ ─ Nu. / ─ ? / ─ Tu mi-ai zis. / ─ Eu? Eşti sigură? Cred că ţi-aş fi zis doar dacă eram destul de beată ca să prind curaj. Dar după cum eu nu beau, e clar că nu ai aflat de la mine. Doar dacă… / ─ Mereu am admirat isteţimea ta. Te prinzi repede, fato! Cred că Mike nu iubeşte doar frumuseţea ta./ ─ Dea…drăguţ trucul cu “ştiu totul”… / ─ Ei, haide că nu e atât de grav. Sărută bine?/ ─ Karen!…. Nu ne-am sărutat încă. / ─ Te ţii bine! Mike e foarte norocos./ ─ Şi eu.”

Dar să revenim la subiect. M-am hotărât că vreau medicină prin clasa a doişpea, la început, când am şi început să fac pregătire. Mergeam o dată pe săptămână, împreună cu alte colege. Ni se preda şi făceam şi nişte teste. Părinţii mei dădeau afară de mândrie că fetiţa lor nu i-a dezamăgit nici de data asta şi a ales aşa şcoală grea. După ce am dat bacul şi l-am picat….da, am picat bacul, dar nu din vina mea. Am luat la geografie 3,7 spre surprinderea mea. Am depus contestaţie şi bam 9,1. Şi nu, nu am dat bani cum a întrebat o colegă, consider că mă ducea capul să fi făcut şi de un 5 măcar la subiectul 1 fără să fi învăţat ceva. Aşadar, timp de o săptămâna cât a durat să se rezolve contestaţia, nu prea am învăţat pentru admitere, până la marele examen fiind vreo 2 sau 3 săptămâni. După ce s-a rezolvat şi problema cu bacul, după sutele de glume legate de acest subiect, a venit şi admiterea. Emoţii mari, stres din partea părinţilor, presiune din toate părţile. Bineînţeles că nu i-am dezamăgit şi, din nou, i-am făcut să se simtă mândrii de fiica lor conştiincioasă.

Aşadar, de ce am dat la medicină? Habar nu am, poate ca să nu îmi dezamăgesc părinţii,  poate pentru că nu aveam alte opţiuni. Aş fi vrut litere că mie îmi place să citesc. Dar să citesc cărţi pe gustul meu, nu să citesc Cicero şi Eminescu şi să le fac analiză de text. Aş fi vrut ceva legat de mate, însă nu ştiam deloc mate deci a picat opţiunea. Aş fi vrut ceva jurnalism dar parcă nici acolo nu prea mă vedeam. Mai era opţiunea cu management şi etc dar după unde munceam? Se pare că am dat la medicină dintr-o întâmplare, cuvintele bunicii adeverindu-se. Uneori mă întreb dacă sunt mulţumită cu alegerea mea. Uneori sunt, alteori nu. Uneori mi-ar fi plăcut să am o familie a mea, şi să nu fiu stresată de fiecare sărbătoare că eu am examene. Mă uit adeseori în jur, îi văd pe foştii colegi şi văd la ei acea împlinire de care eu nu am parte. Şi poate că e o chestie de moment (adică de câţiva ani), dar uneori chiar mă întreb se merită să renunţ la fericirea mea? Poate mai târziu voi fi împlinită pe planul financiar, voi fi fericită că îi voi ajuta pe alţii, dar pe mine cine mă va ajuta?

Mă bucur că sunt unde sunt, dar adeseori mă întreb dacă am ocupat locul cuiva care ar fi fost mult mai bun decât mine.

Reclame

3 gânduri despre &8222;De ce am dat la medicină?&8221;

  1. Ei, acum cum te mai simți? Te-ai integrat, îți place? Se spune că trebuie să alegi să faci ceea ce-ți place cu adevărat..mie îmi place cel mai mult să scriu, dar nu m-am dus la Litere sau la Limbi străine cum mă gândeam..sunt la o postliceală sanitară și mă descurc foarte bine se pare… nici eu nu sunt așa încântată, dar viața e complicată.

    Apreciat de 1 persoană

    • Îmi place foarte mult momentan, mai ales când stau de vorbă cu oamenii și reușesc să îi mai scot din starea lor, dar mai sunt zile proaste în care mă lovește și stresul sau depresia. Cel mai nasol mi se pare sistemul administrativ al facultății care nu ne ajută cu nimic și asta e cel mai frustrant pentru că ei în loc să ne ajute pe noi să prindem și mai mult drag, parcă o fac dinadins, să ne fie și mai greu și mai târziu să ne exteriorizăm sentimentele reprimate.

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s